Kontratu ba “Hadi’a Nutrisaun ba Labarik sira liu husi Hasa’e Rendimentu Inan Sira” asina ona entre Embaixador Japaun ba Timor-Leste no PARCIC
2023/3/1



Dili, loron 1 fulan Marsu, 2023 - Projeito “Hadia Nutrisaun ba Labarik sira liu husi Hasa’e Rendimentu Inan Sira” hetan fundu “Projetu Asistensia Subvensaun ba ONG Japoneza” ne’ebe finansia husi Governu Japaun liu husi programa “Projetu Asistensia Subvensaun ba ONG Japoneza”no projeitu ida ne’e implementa husi PARCIC, sei hahu primeira faze iha fulan Marsu tinan 2023. Serimonia asinatura akordu subvensaun nian entre Embaixador Sr. Tetsuya KIMURA ho PARCIC realiza iha loron Kuarta, dia 1 de Marsu de 2023 iha Embaixada Japaun. Sra. Henriqueta Maria Da Silva, Adjunta do Chefe Casa Civil Palacio do Presidente, Dra. Adelia Maria Moniz Barreto, MPH, Chefe Departamento Parceria e Cooperação husi Ministerio de Saude no Dra. Maria Odete do Céu Guterres, Director Geral Agricultura husi Ministeriu Agrikultura no Peskas sai sasin iha serimonia assinatura ida ne’e.
Projetu ida ne’e sei tenta atu hadia nutrisaun iha uma laran liu husi hasa’e rendimentu ba inan feton sira iha area rural. Iha Timor-Leste, 41.8% husi populasaun moris iha linha pobreza nasional nia okos. Partikularmente, taxa pobreza nian a’as liu iha area montanha ne’ebe besik Dili, no taxa ra’es badak ba labarik tinan lima mai kraik mos a’as iha area hanesan. Maski halo ona esforsu atu aumenta conhesemento kona-ba nutrisaun iha Timor laran komesa habelar ona, maibe impedimentu sei iha nafatin ba inan feton sira atu aplika koñesimentu no prepara hahan nutritivu iha sira nia uma laran, tambá inan feton sira ida ne’e seidauk iha oportunidade atu hetan rendimentu naton hodi sosa ingrediente nutritivu. Aumenta liu tan, projetu ida ne’e iha objetivu atu hadia inan feton sira nia asesu ba ingrediente nutritivu no promove sosializasaun ba sira nia koñesimentu konaba prepara hahan nutritivu liu husi introdus atividade florikultura (aifunan fresko) ne’ebe permite inan feton sira atu hetan rendimentu diak.
Iha tinan dahuluk ba projetu ho durasaun tinan tolu ne’e, sei implementa iha Aileu Vila no Maubisse hamutuk ho grupo feto iha area refere. Orsamentu ba primeira faze hamutuk US$301,106.
Projetu ida ne’e sei tenta atu hadia nutrisaun iha uma laran liu husi hasa’e rendimentu ba inan feton sira iha area rural. Iha Timor-Leste, 41.8% husi populasaun moris iha linha pobreza nasional nia okos. Partikularmente, taxa pobreza nian a’as liu iha area montanha ne’ebe besik Dili, no taxa ra’es badak ba labarik tinan lima mai kraik mos a’as iha area hanesan. Maski halo ona esforsu atu aumenta conhesemento kona-ba nutrisaun iha Timor laran komesa habelar ona, maibe impedimentu sei iha nafatin ba inan feton sira atu aplika koñesimentu no prepara hahan nutritivu iha sira nia uma laran, tambá inan feton sira ida ne’e seidauk iha oportunidade atu hetan rendimentu naton hodi sosa ingrediente nutritivu. Aumenta liu tan, projetu ida ne’e iha objetivu atu hadia inan feton sira nia asesu ba ingrediente nutritivu no promove sosializasaun ba sira nia koñesimentu konaba prepara hahan nutritivu liu husi introdus atividade florikultura (aifunan fresko) ne’ebe permite inan feton sira atu hetan rendimentu diak.
Iha tinan dahuluk ba projetu ho durasaun tinan tolu ne’e, sei implementa iha Aileu Vila no Maubisse hamutuk ho grupo feto iha area refere. Orsamentu ba primeira faze hamutuk US$301,106.

PARCIC nudar ONG husi Japaun servisu hamutuk ona ho komunidade sira iha area rural iha Timor-Leste hodi desenvolve ekonomia area rural liu husi uza sira nia produtu lokal. Dezde tinan 2002, PARCIC halo ona treinamentu ba membru sira husi kooperativa produtor kafe iha Maubisse no Ermera iha Timor-Leste, hodi produs kafe ho kualidade diak no liga sira nia produtu ba merkadu internasional. Komesa husi tinan 2013, PARCIC servisu hamutuk ona ho grupu feto sira iha municipiu 6 (Aileu, Ainaro, Baucau, Bobonaro, Covalima, Liquisa), ne’ebe halo prosesamentu ai-han liu husi uza ingrediente lokal ida ne’e atu halo marka ‘Aroma Timor’ no promove produtu ida ne’e nia qualidade liu husi promosaun iha merkadu.
Iha tinan 2019, PARCIC komesa habelar ninia atividades ba area nutrisaun baseia ba esperiensia hirak ne’ebe hetan iha projetu sira uluk nian. PARCIC establese ona kooperasaun ho grupu feto iha Atauro hodi produs ai-han suplementu nutritivu ho naran ‘KOHAKAHUR’ ne’ebe kahur ho etu halo husi ikan maran, marungi, lena no seluk-seluk tan no introdus ‘KOHAKAHUR’ ba merenda eskolar iha municipio Dili no Ermera akompanña ho kursu tein ba fornesedor merenda escolar sira.
Iha tinan 2019, PARCIC komesa habelar ninia atividades ba area nutrisaun baseia ba esperiensia hirak ne’ebe hetan iha projetu sira uluk nian. PARCIC establese ona kooperasaun ho grupu feto iha Atauro hodi produs ai-han suplementu nutritivu ho naran ‘KOHAKAHUR’ ne’ebe kahur ho etu halo husi ikan maran, marungi, lena no seluk-seluk tan no introdus ‘KOHAKAHUR’ ba merenda eskolar iha municipio Dili no Ermera akompanña ho kursu tein ba fornesedor merenda escolar sira.